duminică, 14 noiembrie 2010

Royal Beach

"Dormim cu cortul pe varful Leaota?" La intrebarea aceasta am primit trei raspunsuri afirmative. Luca, Sorin a.k.a. P.F.-ul si Cristi a.k.a. Musca. Asa ca la numai doua zile dupa rebeliunea de anul nou iata-ne in masina de Moroieni. Bunavointa unei foste eleve din Moroieni, adicatelea a cumnatului ei, ne scutesc de aproape 10 km de tropaiala pe un asfalt cuprins de zapada si gheata. Deja se intunecase cand parasim drumul de cariera Lespezi si o facem la stanga pe drumul forestier care te duce pana in apropierea pesterii Ratei. Aerul rece ne invadeaza alveolele pulmonare mai ales pe urcusul accentuat care ne scoate in drumul forestier ce te duce in cheile Rateiului. La lumina frontalelor parcurgem in 2-3 km. pe valea Rateiului. Pe urmele deschise de prietenii care sarbatorisera trecerea dintre ani la cantonul Ratei. Unde ii gasim la caldura sobei, pe Iosif, Lidia si Dragos. Nu sunt prea hotarati sa se inscrie si ei maine in tura. Oricum nu au la ei un cort si daca ar urca cu noi pe varful Leaota ar avea varianta coborarii catre sud, spre cabana Leaota, sau catre nord pentru inca o noapte la stana din Cumparata Crucii. A doua casa pentru Iosif si Lidia in lunile cand nu sunt ciobanii acolo.
Dupa o seara la care la caldura focului s-a mai adaugat caldura vinului fiert si cea a gratarului, a doua zi vremea ne imbie la drum. Hotaram sa abordam un traseu care sa ne scoata  cat mai repede in zona de gol alpin. Urcusul prin padurea de conifere ne scoate in preajma stanii din Coama Lunga.
Domoala dar lunga aceasta coama ne duce pana in zona celorlalte doua varfuri gemene de peste 2000 de metri. Varfurile Rateiului, doua cocoase ce se pot cu usurinta observa si din  Targoviste. In saua dintre aceste varfuri si varful Leaota gasim obisnuitul patinoar.
Vantul se inteteste, un fapt obisnuit pentru acest varf mai ales in anotimpul hivernal. Ajunsi langa gramada de pietre din zona somitala facem repede poza de varf iar grupul se scindeaza in doua. Iosif, Lidia si Dragos coboara catre stana...
...iar noi ne apucam in a sapa un locas pentru cort, la cativa metri de varf, intr-un scoc la adapostul unor stanci. Lucrarea ne costa ceva timp si energie iar ceea ce a iesit nu este prea imbietor.
Lasam nazurile la o parte si de voie, de nevoie intram in cort. Este a treia zi a anului, cerul atat de instelat este un semn ca in noaptea ce va urma o sa cam tremuram. Hotaram sa-l plantam pe Luca la mijloc, sacul lui de dormit nefiind deloc unul in care sa te incumeti sa rabzi peste 12 ore in contextul dat. Mai trec 2-3 ore ba cu un ceai, ba cu o supa instant. Gandurile imi zboara,imi coboara mai exact pe versantul nordic al varfului la "ciobanii" nostri.Cu certitudine nu sunt defel parcimoniosi in a se intretine cat mai mult la caldura focului. Dupa orele 22 se simte frigul din ce in ce mai crancen. Sacul meu de puf, in care am intrat imbracat cu o mare parte din haine, parca incepe sa se rigidizeze pe alocuri. In plus vezica ma invita la o scurta plimbare romantica pe sub bolta instelata. O refuz intreaga noaptea! Din cei patru prezenti la inceputul turei in cort suntem trei. Cristi a.k.a. Musca a renuntat sa mai urce si sa inopteze pe varf. Concluzionam ca renuntarea acestuia este, in mare parte, vina mea.In seara precedenta l-am luat in balon mai ales cand am ne-a laudat performantele sacului sau. "Nu este gros sau voluminos dar isi face treaba".Curios de marca produsului primesc un raspuns care imi starneste un hohot de ras iar lui Musca ii starneste ideea de a nu mai urca cu noi. "Nu este de firma, scrie pe el Royal Beach".
Vezica nu imi mai da pace si ma taraste din lintoiul nostru. Cu cateva minute inainte de rasaritul soarelui. Romantismul vezicii mele ma uimeste. Iata rezultatele, catre vecinul Leaotei, Bucegiul.
Romantic la 2133m
Cu Craiasa Carpatilor Romaniei, Piatra Craiului.
Si catre zona sudica a masivului Leaota.
Se anunta o zi excelenta. Alegem varianta continuarii crestei principale catre sud pana la pseudo-cabana Leaota.
Dupa noaptea petrecuta pe varful Leaota coboram fara sa fortam pentru a ne bucura cat mai mult de caldura razelor solare.Schimbam insa ritmul odata ajunsi in poiana "Ziduri", pe valea Ialomicioarei. Inca 9 km de drum pana in Runcu. Frigul incepe sa-si arate coltii.Ajunsi in sat ne asezam tustrei la o bere in asteptarea masinii Lidiei. Care ne gaseste razand cu pofta de "Royal Beach"-ul lui Musca.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu