No, care-i Baiu'?.

La ora la care scriu aceste randuri sunt cuprins de o placuta mahmureala. Asa ca experimentez scrisul in conditii de "replici minore, posterioare seismului". Daca ar fi sa alegeti  un munte care sa va scoata treptat si discret din mahmureala, care ar fi acela? Calcarul Craiului, conglomeratul de Bucegi sau sisturile cristaline ale altui munte? Va propun asadar varianta ultima. Iar in locul remediilor zemoase si bogate in grasimi vin in intampinare cu o tura de cateva ore prin muntii Baiului.
Baiului a.k.a. si muntii  Garbovei. Aflati in vecinatatea Bucegilor de care-i desparte valea Prahovei si eclipsati de acestia de la vest si nu departe de alt munte "rival" Ciucas cam pe la nord-est, muntii acestia blanzi i-am comparat multa vreme  cu fosta mea colega de gimnaziu, Predica Lacramioara. Care era si grasa si urata, asta conferindu-i postura de  tinta a  mistourilor mele si a altor colegi.

Va propun asadar sa va rezolvati mahmureala cu un scurt circuit, asa ca un sprit de vara, prin acesti munti. Daca vii dinspre sud si vrei sa scapi si de zgomotele civilizatiei cat mai grabnic alege drept poarta de intrare in masiv orasul Sinaia.

In continuare va prezint prima mea isprava in muntii Baiului, pe care i-am trecut, pana la aceasta drumetie, la categoria "munti de facut ca babaciune", i-am privit cu interes mai ales in lunile de toamna atras de betia (iarasi o betie) de culori din padurile Baiului.

Parasesc Sinaia, imediat ce traversez ,in asta ordine, D.N.1,raul Prahova si magistrala feroviara 300 si imediat ce se incheie asfaltul. Pe o tabla mancata de rugina esti instiintat ca te afli in drum spre cabana Piscul Cainelui. Punctul albastru insoteste drumul forestier. Tai cu voinicie serpentinele si ajung in preajma fostei cabane turistice, acum proprietate privata.Zgomotele din vale se aud din ce in ce mai putin, pe masura ce urc pe Culmea Cainelui. Cand abia incep sa-mi regasesc ritmul si bucuria urcusului dau de alte zgomote. Un buldozer deschide un drum mutiland peisajul.Ferindu-ma de cativa bolovani ce o iau la vale depasesc  pentru intaia oara in viata mea un buldozer pe o poteca turistica marcata.Ajuns in muchie ma bucur iarasi de liniste, de aerul proaspat si de vestitorii primaverii.

Parca pentru a confirma ca nu am gresit traseul undeva pe la jumatatea muchiei Cainelui apar patru zavozi. In goana. Se opresc latrand cateva clipe si apoi o zbughesc de unde au venit. Pasesc gratios printre gentiane, ghiocei si alte minuni ale primaverii. Dupa ce merge tangent cu o  padure de larice sau zade, una din cele mai intinse paduri pe care le-am vazut, poteca larga se apropie de creasta principala a masivului. Trec pe langa o stana abandonata de ceva ani.

Asta ma face sa regret ca mi-am uitat acasa player-ul. Una din radacinile arborelui meu genealogic cerea musai  sa fie udata cu asa ceva: http://www.youtube.com/watch?v=z9dEsxqI8Lc&feature=related 
Ies rapid din acest impas ajungand in creasta principala a masivului, undeva intre varfurile Vornicului si Draganului.Posibil ca acesti doi munti sa fii apartinut unui anume Dragan, vornic. Iar de frica lui Voda sau a dusmanilor (stiut este ca maneaua a aparut ca gen muzical in Orient unde numarul dusmanilor la mia de locuitori era net superior Occidentului papistas ori protestant) sa fi botezat asadar cele doua varfuri cu numele ce le au si azi.

De pe cota maxima a turei de azi imi arunc privirea asa cum Zeus si-o arunca asupra partii femeiesti, nemuritoare si muritoare, de la inaltimea Olimpului sau.Catre abruptul prahovean:

 catre zona estica a muntilor Grohotisu si Ciucas:

Din varful Draganu prind un plai vestic si galopand pe langa o stana acoperita cu o tabla noua si printr-o padure plina de peturi si alte ambalaje provenite de la stana ajung la drumul forestier de pe valea Rea si in numai o ora langa un rau plin de peturi si alte ambalaje ce provin de la stanile urbane ce se afla de-a lungul lui. Raul Prahova imi ofera cea mai apropiata imagine de tabelul lui Mendeleev. Ma gandesc la acei minunati voluntari de la "Let's do it Romania" si alte actiuni asemanatoare. Cu lehamite as schimba sloganul in "Let's fuck it Romania". O spun in soapta, sa nu ma auda Predica Lacramioara. Pe care nu  am vazut-o de atatia ani si care m-a surprins cat de mult a slabit si ce bine arata. Ii arunc cateva bezele si ii promit ca am sa o mai vizitez.Un octombrie cu Predica Lacramioara. Suna minunat!